another trick in the wall

Când zăbrelele carcerei îţi devin apăsătoare le vezi ca pe obiecte de care să-ţi agăţi minţile şi să îţi strecori gândurile dincolo de ele. Rămai aşa, cu mâinile încarnate în metalul rece şi ruginit şi tot ceea ce eşti tu nematerial fuge cât colo, zvârcolind aerul de bucuria detaşării de trup. Tu înţepenit între ziduri privindu-te cum tu liber şi usor zburzi şi uiţi de tine.

Când zidurile te strâng şi te izolează de dorinţa de a fi liber, încerci să ţi le apropii nu ca pe ucigaşele dorinţelor ci ca pe corpul unui animal ce te devorează încetul cu încetul dar totuşi un animal asemeni ţie, un trup aproape cărnos. Nu le zdrobeşti neputincios cu pumnii zgâriaţi şi însângeraţi ci le scrijeleşti mărturie a visului încă viu de a fi. A fi oriunde, doar acolo nu. A fi oricum, doar închis nu. Scrijeleşti linii măsurând zile şi nopţi, desenezi litere ce formează cuvinte ce se întrupează în povestea tânjirii tale spre dincolo, atingi cu degetul curbe şi forme ce aduc dincolo-ul în lăuntrul închisorii şi apoi ţi-l imaginezi precum un film unicat, de fiecare dată altul care te descrie şi redescrie, subliniindu-ţi regretul ori patima. Un film doar pentru tine, cât să fi aproapele zidului iar zidul să îţi fie aproape tristeţilor, depresilor şi deznădejdii tale. Căci deznădăjduieşti să scapi acestor ziduri, ştii că ele te vor fereca chiar şi atunci când minţile vor reuşi să evadeze.

Bethleem, Palestina. La zidul ridicat de catre statul Israel pe linia de demarcatie stabilita dupa armistitiul din 1949